ASTENÍE, astenii, s.f. (Med.) Stare de oboseală intensă şi prelungită, însoţită de slăbiciune fizică, de scăderea capacităţii de lucru intelectual etc.
Toti o traim, toti o patim. Zilele astea suntem [mai] lenesi [ca de obicei], suntem slabiti, ne lipseste keful, cu toate ca vremea ne facem sa uitam de griji, probleme si lucruri urate si ne ademeneste prin parcuri, p`afara, oriunde dar nu in casa sau la work. Macar avem pe ce sa dam vina. Am auzit ‘din popor’ despre lucrul asta, despre kestia asta.
In alta ordine de idei, parca`i mai mult praf ca niciodata, propriu si figurat vorbind pe strazi, in oras, in lume. Haosul e omniprezent si nervii sunt tot mai incinsi. Constrast mai pronuntat ca niciodata.
Ce legatura au cele 2 paragrafe de mai sus? Pai… daca e adevarat lucrul cu astenia de primavara si totul e asa pe dos, ma intreb ce`o sa fie atunci cand organismul uman isi revine, cand nervii sunt mai puternici si cand soarele ne va arde puternic. Va fi bine oare?
Klin.