Toata lumea are probleme in genu` si nu e ceva laudabil. E fuarte urat sa te certi cu ei, din vary motive, oricata dreptate ai avea… tot de partea lor e dreptatea. Si daca te plangi cuiva, ‘bai, m`am certat cu mama, m`a suparat/ bai, m`a certat dad si n`are dreptate’ toti iti zic acelasi lucru ‘vaaaaaaai, ce urat, stii doar ca ei au tot timpul dreptate’. Nu ma plang de ceva, am o relatie fuarte buna cu ai mei parinti, kiar daca mama ma suna in metrou, sau in 124 sau la scoala [mai rar] sau cand dorm… Am observat ca ma supara cateodata si ridic tonul dar n`o sa mai fac lucrul asta, mai bine ma descarc pe altcineva sau pe vreun obiect din casa gen o minge, un telefon dezafectat 
. Si cand ma suna dad, ma pregatesc sufleteste pt o convorbire de ordinul zecilor de minute, de ‘povestire’
Kestia e ca , oricat de mult m`ar supara [desi nu s`a intamplat din vara], ei sunt parintii si trebuiesc respectati ca atare. Kiar daca apar unele diferente de mentalitate, petrecere a timpului liber sau activitati de vacanta…
Klin.
PS: Ei sunt oamenii care ne vor cel mai mult bine din lume, fac orice pentru noi… prea putini oameni sunt asa si sunt de neinlocuit.. [aparentele inseala]