Aud din ce in ce mai multa lume care se plange ca nu are bani sau cand are, se plange ca nu are suficienti bani. Toata lumea vrea mai multi bani. Deviza ‘cat mai putin lucru pe cat mai multi bani’ dar asta`i alta poveste. Ceea ce nu inteleg eu din toata kestia asta este faptul ca unii oameni sunt f greu [imposibil] de multumit. Unii oameni se plang tot timpul cat alearga, cat de greu este, sunt tristi ca nu si`au luat 3 pereki de jeanshi luna trecuta pentru ca ultimii bani le`au ajuns doar pentru doua… si rareori ii vezi zambind, ii vezi multzumiti, impliniti sau sa`si faca timp pentru lucruri gen plimbari, relaxari etc. Totul pentru bani. Am 2 ore pe zi care le consider libere, pai dece sa nu`mi mai iau un minijob macar, mai castig 100-200$.In fond si la urma urmei pot sa mananc si in metrou sau nuaptea. Daca ma gandesc mai bine, cine are nevoie de 2 zile de weekend? As putea si sambata sa mai lucrez la proiecte ceva… hai poate si duminica, o data la 2 saptamani, cand nu e formula1. Toate pentru ce? Oricat de multi bani ai avea, niciodata nu ai suficienti. Aspitariile sunt proportionale exponentiale cu castigul. Si bineinteles ca dupa o luna atat de aglomerata, cele cateva zeci de milioane din cont nu te ajuta nici macar sa zambesti. In fond, ai 2-3 zile libere pe luna si cand vrei sa mergi la shopping, tot orasul e la mall si nu ai loc sa probezi o bluza sau nu gasesti marimea dorita. Nu totul consta in bani, sanatatea joaca un rol mai important in toata harababura asta…
Poate acest post e dedicat unei persoane dragi. Poate! Poate ea`si va da seama ca am dreptate…. sau poate Nu… Am uitat sa precizez ca nu`mi plac persoanele care uita ca ai fost acolo cand avea nevoie de tine, kiar daca aveai si alte lucruri de facut si nu`mi plac persoanele care atunci cand dau cu nasul de ceva bun, se uita de sus la restul. Persoane care pana mai ieri erau praf si`si plangeau de mila, ajung sa fie utile societatii si nu`si mai incap in piele… [Klin.]
